Casa mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile. (Marcu 11:17)
1
Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui atotputernic,
2
zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!”
3
Da, El te scapă de laţul vânătorului, de ciumă şi de pustiirile ei.
4
El te va acoperi cu penele Lui şi te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui!
5
Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care zboară ziua,
6
nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de molima care bântuie ziua în amiaza mare.
7
O mie să cadă alături de tine, şi zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia.
8
Doar vei privi cu ochii şi vei vedea răsplătirea celor răi.
9
Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost!” şi faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare,
10
de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău.
11
Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale;
12
şi ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră.
13
Vei păşi peste lei şi peste năpârci şi vei călca peste pui de lei şi peste şerpi. –
14
„Fiindcă Mă iubeşte – zice Domnul – de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.
15
Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi.
16
Îl voi sătura cu viaţă lungă şi-i voi arăta mântuirea Mea.”
