Casa mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile. (Marcu 11:17)
1
Nu te mânia pe cei răi şi nu te uita cu jind la cei ce fac răul;
2
căci sunt cosiţi iute ca iarba şi se veştejesc ca verdeaţa.
3
Încrede-te în Domnul şi fă binele; locuieşte în ţară şi umblă în credincioşie.
4
Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.
5
Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra,
6
El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amiază.
7
Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul care îşi vede împlinirea planurilor lui rele.
8
Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău.
9
Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni ţara.
10
Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.
11
Cei blânzi moştenesc ţara şi au belşug de pace.
12
Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit şi scrâşneşte din dinţi împotriva lui.
13
Domnul râde de cel rău, căci vede că-i vine şi lui ziua.
14
Cei răi trag sabia şi îşi încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să înjunghie pe cei cu inima neprihănită.
15
Dar sabia lor intră în însăşi inima lor, şi li se sfărâmă arcurile.
16
Mai mult face puţinul celui neprihănit decât belşugul multor răi.
17
Căci braţele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijină pe cei neprihăniţi.
18
Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi; şi moştenirea lor ţine pe vecie.
19
Ei nu rămân de ruşine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete.
20
Dar cei răi pier, şi vrăjmaşii Domnului sunt ca cele mai frumoase păşuni: pier, pier ca fumul.
21
Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos şi dă.
22
Căci cei binecuvântaţi de Domnul stăpânesc ţara, dar cei blestemaţi de El sunt nimiciţi.
23
Domnul întăreşte paşii omului, când Îi place calea lui;
24
dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână.
25
Am fost tânăr, şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.
26
Ci el întotdeauna este milos şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sunt binecuvântaţi.
27
Depărtează-te de rău, fă binele, şi vei dăinui pe vecie.
28
Căci Domnul iubeşte dreptatea şi nu părăseşte pe credincioşii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar sămânţa celor răi este nimicită.
29
Cei neprihăniţi vor stăpâni ţara şi vor locui în ea pe vecie.
30
Gura celui neprihănit vesteşte înţelepciunea, şi limba lui trâmbiţează dreptatea.
31
Legea Dumnezeului său este în inima lui; şi nu i se clatină paşii.
32
Cel rău pândeşte pe cel neprihănit şi caută să-l omoare.
33
Dar Domnul nu-l lasă în mâinile lui şi nu-l osândeşte când vine la judecată.
34
Nădăjduieşte în Domnul, păzeşte calea Lui, şi El te va înălţa ca să stăpâneşti ţara: vei vedea pe cei răi nimiciţi.
35
Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde.
36
Dar, când am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.
37
Uită-te bine la cel fără prihană şi priveşte pe cel fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori.
38
Dar cei răzvrătiţi sunt nimiciţi cu toţii, sămânţa celor răi este prăpădită.
39
Scăparea celor neprihăniţi vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului.
40
Domnul îi ajută şi-i izbăveşte; îi izbăveşte de cei răi şi-i scapă, pentru că se încred în El.
