Casa mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile. (Marcu 11:17)
1
Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele.
2
Da, El Şi-a plecat urechea spre mine, de aceea-L voi chema toată viaţa mea.
3
Mă înfăşuraseră legăturile morţii şi m-apucaseră sudorile mormântului; eram pradă necazului şi durerii.
4
Dar am chemat Numele Domnului şi am zis: „Doamne, mântuieşte-mi sufletul.”
5
Domnul este milostiv şi drept, şi Dumnezeul nostru este plin de îndurare.
6
Domnul păzeşte pe cei fără răutate: eram nenorocit de tot, dar El m-a mântuit.
7
Întoarce-te, suflete, la odihna ta, căci Domnul ţi-a făcut bine.
8
Da, Tu mi-ai izbăvit sufletul de la moarte, ochii, din lacrimi, şi picioarele, de cădere.
9
Voi umbla înaintea Domnului pe pământul celor vii.
10
Aveam dreptate când ziceam: „Sunt foarte nenorocit!”
11
În neliniştea mea, ziceam: „Orice om este înşelător.”
12
Cum voi răsplăti Domnului toate binefacerile Lui faţă de mine?
13
Voi înălţa paharul izbăvirilor şi voi chema Numele Domnului;
14
îmi voi împlini juruinţele făcute Domnului în faţa întregului Său popor.
15
Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.
16
Ascultă-mă, Doamne, căci sunt robul Tău: robul Tău, fiul roabei Tale, şi Tu mi-ai desfăcut legăturile.
17
Îţi voi aduce o jertfă de mulţumire şi voi chema Numele Domnului;
18
îmi voi împlini juruinţele făcute Domnului în faţa întregului Său popor,
19
în curţile Casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime! Lăudaţi pe Domnul!