Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. –
2
Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
3
Piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă. –
4
Furia este fără milă şi mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? –
5
Mai bine o mustrare pe faţă, decât o prietenie ascunsă. –
6
Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. –
7
Sătulul calcă în picioare fagurele de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. –
8
Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
9
Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –
10
Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. –
11
Fiule, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. –
12
Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. –
13
Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. –
14
Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă este privită ca un blestem. –
15
O streaşină care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt totuna.
16
Cine o opreşte, parcă opreşte vântul şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă. –
17
După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. –
18
Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit. –
19
Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. –
20
După cum Locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. –
21
Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. –
22
Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. –
23
Îngrijeşte bine de oile tale şi ia seama la turmele tale.
24
Căci nicio bogăţie nu ţine veşnic şi nici cununa nu rămâne pe vecie. –
25
După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt strânse. –
26
Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
27
laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
