Casa mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile. (Marcu 11:17)
     
        
            
                                                
  
  
  
      
  
  
        
  
  
      
        
      
              
          
  
    1  
    
          
  
    Iată încă vreo câteva din Pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. –  
     
  
      
              
          
  
    2  
    
          
  
    Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. –  
     
  
      
              
          
  
    3  
    
          
  
    Înălţimea cerurilor, adâncimea pământului şi inima împăraţilor sunt nepătrunse. –  
     
  
      
              
          
  
    4  
    
          
  
    Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.  
     
  
      
              
          
  
    5  
    
          
  
    Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. –  
     
  
      
              
          
  
    6  
    
          
  
    Nu te făli înaintea împăratului şi nu lua locul celor mari;  
     
  
      
              
          
  
    7  
    
          
  
    căci este mai bine să ţi se zică: „Suie-te mai sus!” decât să fii coborât înaintea voievodului pe care ţi-l văd ochii. –  
     
  
      
              
          
  
    8  
    
          
  
    Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, când te va lua la ocări aproapele tău. –  
     
  
      
              
          
  
    9  
    
          
  
    Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,  
     
  
      
              
          
  
    10  
    
          
  
    ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de ruşine şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă.  
     
  
      
              
          
  
    11  
    
          
  
    Un cuvânt spus la vremea potrivită este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint. –  
     
  
      
              
          
  
    12  
    
          
  
    Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. –  
     
  
      
              
          
  
    13  
    
          
  
    Ca răcoarea zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el înviorează sufletul stăpânului său.  
     
  
      
              
          
  
    14  
    
          
  
    Ca norii şi vântul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. –  
     
  
      
              
          
  
    15  
    
          
  
    Prin răbdare se înduplecă un voievod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.  
     
  
      
              
          
  
    16  
    
          
  
    Dacă dai peste miere, nu mânca decât atât cât îţi ajunge, ca să nu ţi se scârbească şi s-o verşi din gură. –  
     
  
      
              
          
  
    17  
    
          
  
    Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. –  
     
  
      
              
          
  
    18  
    
          
  
    Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. –  
     
  
      
              
          
  
    19  
    
          
  
    Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchiopătă, aşa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.  
     
  
      
              
          
  
    20  
    
          
  
    Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire. –  
     
  
      
              
          
  
    21  
    
          
  
    Dacă este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i apă să bea.  
     
  
      
              
          
  
    22  
    
          
  
    Căci, făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. –  
     
  
      
              
          
  
    23  
    
          
  
    Vântul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită. –  
     
  
      
              
          
  
    24  
    
          
  
    Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să locuieşti într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare. –  
     
  
      
              
          
  
    25  
    
          
  
    Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată. –  
     
  
      
              
          
  
    26  
    
          
  
    Ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. –  
     
  
      
              
          
  
    27  
    
          
  
    Nu este bine să mănânci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. –  
     
  
      
              
          
  
    28  
    
          
  
    Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri.