Casa mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile. (Marcu 11:17)
1
Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. –
2
Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.
3
A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele.
4
Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat. –
5
Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. –
6
Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. –
7
Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept. –
8
Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
9
Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare. –
10
Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n-are nicio trecere înaintea lui. –
11
Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept, şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. –
12
Cel neprihănit se uită la casa celui rău şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire. –
13
Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns când va striga. –
14
Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie. –
15
Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază. –
16
Omul care se abate de la calea înţelepciunii se va odihni în adunarea celor morţi. –
17
Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. –
18
Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. –
19
Mai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă. –
20
Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. –
21
Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. –
22
Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor şi doboară puterea în care se încredeau. –
23
Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. –
24
Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării.
25
Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile. –
26
Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie. –
27
Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite. –
28
Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă. –
29
Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. –
30
Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului. –
31
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. –
