Casa mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile. (Marcu 11:17)
     
        
            
                                                
  
  
  
      
  
  
        
  
  
      
        
      
              
          
  
    1  
    
          
  
    Planurile pe care le face inima atârnă de om, dar răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul. –  
     
  
      
              
          
  
    2  
    
          
  
    Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar cel ce cercetează duhurile este Domnul. –  
     
  
      
              
          
  
    3  
    
          
  
    Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului şi îţi vor izbuti planurile. –  
     
  
      
              
          
  
    4  
    
          
  
    Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. –  
     
  
      
              
          
  
    5  
    
          
  
    Orice inimă trufaşă este o scârbă înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită. –  
     
  
      
              
          
  
    6  
    
          
  
    Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău. –  
     
  
      
              
          
  
    7  
    
          
  
    Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. –  
     
  
      
              
          
  
    8  
    
          
  
    Mai bine puţin, cu dreptate, decât mari venituri, cu strâmbătate. –  
     
  
      
              
          
  
    9  
    
          
  
    Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. –  
     
  
      
              
          
  
    10  
    
          
  
    Hotărâri dumnezeieşti sunt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă. –  
     
  
      
              
          
  
    11  
    
          
  
    Cântarul şi cumpăna dreaptă vin de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui. –  
     
  
      
              
          
  
    12  
    
          
  
    Împăraţilor le este scârbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. –  
     
  
      
              
          
  
    13  
    
          
  
    Buzele neprihănite sunt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe cel ce vorbeşte cu neprihănire. –  
     
  
      
              
          
  
    14  
    
          
  
    Mânia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s-o potolească. –  
     
  
      
              
          
  
    15  
    
          
  
    Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară.  
     
  
      
              
          
  
    16  
    
          
  
    Cu cât mai mult face câştigarea înţelepciunii decât a aurului! Cu cât este mai de dorit câştigarea priceperii decât a argintului! –  
     
  
      
              
          
  
    17  
    
          
  
    Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. –  
     
  
      
              
          
  
    18  
    
          
  
    Mândria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înaintea căderii. –  
     
  
      
              
          
  
    19  
    
          
  
    Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decât să împarţi prada cu cei mândri. –  
     
  
      
              
          
  
    20  
    
          
  
    Cine cugetă la Cuvântul Domnului găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. –  
     
  
      
              
          
  
    21  
    
          
  
    Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. –  
     
  
      
              
          
  
    22  
    
          
  
    Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. –  
     
  
      
              
          
  
    23  
    
          
  
    Cine are o inimă înţeleaptă îşi arată înţelepciunea când vorbeşte şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. –  
     
  
      
              
          
  
    24  
    
          
  
    Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase. –  
     
  
      
              
          
  
    25  
    
          
  
    Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. –  
     
  
      
              
          
  
    26  
    
          
  
    Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. –  
     
  
      
              
          
  
    27  
    
          
  
    Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins.  
     
  
      
              
          
  
    28  
    
          
  
    Omul neastâmpărat stârneşte certuri, şi pârâtorul dezbină pe cei mai buni prieteni. –  
     
  
      
              
          
  
    29  
    
          
  
    Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său şi-l duce pe o cale care nu este bună. –  
     
  
      
              
          
  
    30  
    
          
  
    Cine închide ochii ca să se dedea la gânduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvârşit răul. –  
     
  
      
              
          
  
    31  
    
          
  
    Perii albi sunt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. –  
     
  
      
              
          
  
    32  
    
          
  
    Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi. –  
     
  
      
              
          
  
    33  
    
          
  
    Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărâre vine de la Domnul.