1
O cântare. Un psalm al fiilor lui Core.
1
Mare este Domnul şi lăudat de toţi în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfânt.
2
Frumoasă înălţime, bucuria întregului pământ, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.
3
Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.
4
Căci iată că împăraţii se adunaseră: doar au trecut împreună,
5
au privit-o, au înlemnit, s-au temut şi au luat-o la fugă.
6
I-a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere.
7
Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vântul de răsărit care sfărâmă corăbiile din Tarsis.
8
Întocmai cum auzisem spunându-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuie pe vecie. – (Oprire)
9
Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gândim, în mijlocul Templului Tău!
10
Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună până la marginile pământului; dreapta Ta este plină de îndurare.
11
Se bucură muntele Sionului şi se înveselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale.
12
Străbateţi Sionul şi ocoliţi-l, număraţi-i turnurile,
13
priviţi-i întăritura şi cercetaţi-i palatele, ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.
14
Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră până la moarte.