A trecut un secol, a trecut și fratele nostru preascump în veșnicii. Smerenia este viața cerească pe Pământ, este un urcuș spre înviere. Așa a fost viața fratelui nostru Ianos Gönczi, o viață lungă am spune noi, o viață de 100 de ani.

                 Născut la data de 08 Martie 1920, Ianos a trăit într-o smerenie deplină, având o singură preocupare și anume aceea de a împlini voia lui Dumnezeu. Preocuparea lui a fost de a nu întrista fața Lui Dumnezeu, de a fi mulțumitor, de a nu arăta nici o umbră de nemulțumire.

                A fost căsătorit cu sora Erszi Gönczi timp de 75 de ani, o viață de om. Legătura puternică dintre ei i-a impresionat pe mulți, dând valoare căsătoriei, acest legământ atât de prețios în ochii lui Dumnezeu. Nu făceau nimic unul fără celălalt, chiar și munca pentru o supă era împărțită pe din două. Cu atât mai mult lucrarea lui Dumnezeu a fost un sprijin deosebit pentru aceasta. De aceea durerea despărțirii este una mult mai mare.

               Au trăit într-o casă simplă, modestă. Nu pentru că nu ar fi putut să aibă poate mai mult sau să îmbunătățească, ci tocmai din această mulțumire care i-a caracterizat întreaga viață.

               Singura lui bogăție pe acest Pământ sunt cei patru copii, unsprezece nepoți și douăzeci și șașe de strănepoți care rămân în urma lui, să-i urmeze exemplul, să trăiască puternica credința pe care fratele Ianos a trăit-o.

               Dumnezeu l-a lăsat pe acest Pământ timp de 100 de ani ca să fie un exemplu pentru mai multe generații. Deși la înfățișare a fost un bărbat relativ mic de statură, slăbuț, nu un bărbat impozant prin prezența lui fizică, a fost un om de un carater deosebit, de o verticalitate ieșită din comun, un bărbat care a știut cu adevărat calea lui Dumnezeu și nu s-a abătut nici la stânga, nici la dreapta. Parcă totul este în contrast cu ceea ce izbește ochiul. Un om care la prima vedere ai spune că este un om normal, cunoscând viața lui ai, putut să găsești o forță interioară extraordinară și o credință de neclintit.

               La fel a fost și plecarea lui de pe acest Pământ la data de 30 Martie 2020. Într-o vreme de restricție, când adunările creștinilor sunt închise, când adunările publice sunt interzise, fratele nostru pleacă la Domnul, însoțit doar de familie. Deși ne-am fi dorit să-l însoțim în plecarea lui spre Veșnicii, Dumnezeu a gândit și acest moment al plecării; a plecat cu multă tăcere și însoțit doar de cei apropiați, de familie. De acasă, am așternut inimile noastre și am făcut din ele o alee și l-am însoțit până la cimitir; inimile au vărsat șiroaie de lacrimi, dar prezența a fost o simplitate, calitate care l-a caracterizat întreaga viață.

               Să ai mintea lucidă, să știi chiar că vine momentul să te abandonezi în brațul Tatălui este un mare har, este un „cadou” dat de Creator ca o răsplată pentru viața trăită în sfințenie.

      Cu inima sfâșiată ca o „aripă frântă” ce i s-a înălțat la cer, rămâne soția lui, sora Erszi,  în vârstă de 92 de ani.

„Scumpă este înaintea Domnului, moartea celor iubiți de El”
Psalmul 116:15

      Fratele Ianos Gönczi a fost iubit de Domnul, dar și de frații de la Biserica „Sfânta Treime” din Bistrița.

„La revedere, la întâia înviere, frate Ianos Gönczi!”