,, Iubirea, bunătatea și frumusețea sunt ființe sfioase, care se ascund când sunt observate.”                      - Richard Wurmbrand

Cine-ar  putea crede că timpul se va opri în loc pentru a lăsa frumusețea chipurilor noastre veșnică?

Suntem în mileniul al treilea și multe primăveri frumoase le aducem mai aproape de noi, le grăbim cu vorba și cu  fapta. Simțim adierea parfumată a florilor. Petalele sunt colorate și  și pot fi numărate cu ușurință: zece, douăzeci, treizeci, ...patruzeci...și Uf! ...și peste.... cincizeci.....și număram mai departe.....

Așa cum o floare în plină tinerețea ei își deschide petalele spre un soare primitor și revarsă un parfum etern, așa am vrea să fie și dragostea noastră, trimisă în mod egal, tuturor celor dragi.

Da! Suntem chip și suflet de femei...în flori, în bucurie, în cântec cu lacrimi sau cu zâmbete de fericire, extaz și multă iubire.

Să îndrăznim atât de mult? Să ne așteptăm sa-L vedem pe Dumnezeu? Putem să-L recunoaștem ca Tată în toată creația Lui? Cum a făcut Însuși Fiul Său, Isus: ,, Și-a ridicat ochii spre cer, a mulțumit, a frânt pâinile și le-a dat. ’’Matei 14:19 Privirea îndreptată spre cer e o perspectivă veritabilă. Poți lăsa totul la o parte, iureșul acestei lumi, cercurile de îngrijorări și nemulțumiri, teama sau frica, tristețea și apăsarea. Cu mulțumire, aduci muntele la picioarele tale.

O fereastră deschisă spre comunicarea cu Dumnezeu este ceea ce avem nevoie. Sufletul tânjește după aceasta. Ea este cheia întrebărilor nesfârșite. Chemarea șoaptei divine aduce răspunsuri realițății.

Și noi, femeile, îndrăznim să privim...... ,,Și am privit slava Lui. Pentru că din plinătatea Lui primim har după har”. Ioan 1:14, 16

E o nouă primăvară peste noi, să o prețuim cu frumusețea iubirii și a bunătății din belșug.

La mulți ani binecuvântați, tuturor femeilor!

Gabriela Pop

Martie 2018