Nu există har mai mare decât şansa unui nou început. Atunci când terminăm un lucru care a ieşit nu tocmai bine, ne dorim să-l putem face din nou, de data asta... bine. Faptul că Dumnezeu ne-a mai dat încă un an de viaţă, dovedeşte IUBIREA şi INTENŢIA Sa. În primul rând IUBIREA, pentru că, fără să merităm, Dumnezeu ne-a permis să mai trăim, să ne ocupăm de suflet, de slujire şi de familie. În al doilea rând INTENŢIA, pentru că Dumnezeu are un scop cu fiecare dintre noi în anul 2016.

Şansa de a începe un nou an am avut-o de multe ori în viaţă, de cele mai multe ori am început cu entuziasm şi am încheiat... altfel, poate cu regret şi promisiuni neîmplinite. Ce am învăţat din experienţele anilor trecuţi? 

Anul 2016 este o perioadă de graţie divină, în care trebuie să investim mai mult în viaţa spirituală şi Împărăţia lui Dumnezeu. Prin Cuvântul Său, Dumnezeu Se obligă în anul 2016 să investească mai mult în noi, cu condiţia să aducem rod la vremea recoltatului. Foarte probabil că anul acesta va fi ultimul pentru mulţi, ultimul în care mai putem face ceva pentru sufletul şi veşnicia noastră.

Dincolo de idealurile noastre materiale, intelectuale, profesionale, familiale... care sunt în mod concret idealurile noastre spirituale? Este timpul să învăţăm din greşelile anilor trecuţi şi să folosim şansa acestui nou început, trăind cu responsabilitatea unor oameni care vor fi judecaţi de Dumnezeu după dreptatea divină. Apostolul Petru, pătruns de această înţelegere, întreabă: -"Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului?-" (2 Petru 3:11-12)

Anul 2016 poate fi timpul glorios în care Isus va reveni să-Şi răpească mireasa. Această sfântă aşteptare ne motivează serios la o viaţă demnă şi la slujire plină de dedicare şi sacrificiu. Viaţa demnă presupune rugăciune, citirea Bibliei, postul, părtăşia frăţească, faptele credinţei, iar slujirea presupune manifestarea abilităţilor, resurselor date de Stăpân.

Pentru ca aceste lucruri să devină mod de viaţă trebuie să ne luptăm cu tendinţa naturală de a nu le face. Viaţa o trăim în funcţie de valorile şi priorităţile noastre, de aceea anul 2016 nu va fi din întâmplare mai bun. E nevoie de o atentă organizare a timpului, priorităţilor, resurselor noastre. Nu există în anul acesta un moment mai potrivit pentru noi decizii şi atitudini ca şi momentul de faţă.

Nu există har mai mare decât şansa unui nou început. Atunci când terminăm un lucru care a ieşit nu tocmai bine, ne dorim să-l putem face din nou, de data asta... bine. Faptul că Dumnezeu ne-a mai dat încă un an de viaţă, dovedeşte IUBIREA şi INTENŢIA Sa. În primul rând IUBIREA, pentru că, fără să merităm, Dumnezeu ne-a permis să mai trăim, să ne ocupăm de suflet, de slujire şi de familie.