Plan de citire a Bibliei
Psalmii 143-144
Proverbe 30:1-16
1
Doamne, ascultă-mi rugăciunea, pleacă-Ţi urechea la cererile mele! Ascultă-mă în credincioşia şi dreptatea Ta!
2
Nu intra la judecată cu robul Tău! Căci niciun om viu nu este fără prihană înaintea Ta.
3
Vrăjmaşul îmi urmăreşte sufletul, îmi calcă viaţa în picioare la pământ: mă face să locuiesc în întuneric ca cei ce au murit de multă vreme.
4
Îmi este mâhnit duhul în mine, îmi este tulburată inima înăuntrul meu.
5
Mi-aduc aminte de zilele de odinioară, mă gândesc la toate lucrările Tale, cuget la lucrarea mâinilor Tale.
6
Îmi întind mâinile spre Tine; îmi suspină sufletul după Tine ca un pământ uscat. – (Oprire)
7
Grăbeşte de m-ascultă, Doamne! Mi se topeşte duhul: nu-mi ascunde faţa Ta! Căci aş ajunge atunci ca cei ce se coboară în groapă!
8
Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă bunătatea Ta, căci mă încred în Tine. Arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalţ sufletul.
9
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, Doamne, căci la Tine caut adăpost.
10
Învaţă-mă să fac voia Ta, căci Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă!
11
Pentru Numele Tău, Doamne, înviorează-mă; în dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!
12
În bunătatea Ta, nimiceşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi potrivnicii sufletului meu, căci eu sunt robul Tău.
1
Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
2
Negreşit, sunt mai prost decât oricine şi n-am pricepere de om.
3
N-am învăţat înţelepciunea şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.
4
Cine s-a suit la ceruri şi cine s-a coborât din ele? Cine a adunat vântul în pumnii lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Cum se numeşte el şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? –
5
Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El.
6
N-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească şi să fii găsit mincinos. –
7
Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri înainte de moarte!
8
Depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie.
9
Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine şi să zic: „Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva, în sărăcie, să fur şi să iau în deşert Numele Dumnezeului meu. –
10
Nu cleveti pe un slujitor la stăpânul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. –
11
Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său şi nu binecuvântă pe mama sa.
12
Este un neam de oameni care se crede curat şi totuşi nu este spălat de întinăciunea lui.
13
Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi şi care îşi ţin pleoapele sus.
14
Este un neam de oameni ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ şi pe cei lipsiţi dintre oameni. –
15
Lipitoarea are două fete: „Dă! Dă!” Trei lucruri sunt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: „Destul!”
16
şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pământul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: „Destul!” –
Psalmii 143-144
Proverbe 30:1-16
