Plan de citire a Bibliei
Psalmii 7
Psalmii 8
Proverbe 2:1-9
1
O cântare de jale a lui David. Cântată Domnului din pricina cuvintelor beniamitului Cuş.
1
Doamne Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea! Scapă-mă de toţi prigonitorii mei şi izbăveşte-mă,
2
ca să nu mă sfâşie ca un leu care înghite, fără să sară cineva în ajutor.
3
Doamne Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău, dacă este fărădelege pe mâinile mele,
4
dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine, şi n-am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei,
5
atunci: să mă urmărească vrăjmaşul şi să m-ajungă, să-mi calce viaţa la pământ, şi slava mea în pulbere să mi-o arunce! (Oprire)
6
Scoală-Te, Doamne, cu mânia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei potrivnicilor mei, trezeşte-Te ca să-mi ajuţi şi rânduieşte o judecată!
7
Să Te înconjoare adunarea popoarelor, şi şezi mai sus decât ea, la înălţime!
8
Domnul judecă popoarele: fă-mi dreptate, Doamne, după neprihănirea şi nevinovăţia mea!
9
Ah! pune odată capăt răutăţii celor răi şi întăreşte pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile şi rinichii, Dumnezeule drept!
10
Scutul meu este în Dumnezeu, care mântuieşte pe cei cu inima curată.
11
Dumnezeu este un judecător drept, un Dumnezeu care Se mânie în orice vreme.
12
Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu Îşi ascute sabia, Îşi încordează arcul şi-l ocheşte,
13
îndreaptă asupra lui săgeţi omorâtoare şi-i aruncă săgeţi arzătoare!
14
Iată că cel rău pregăteşte răul, zămisleşte fărădelegea şi naşte înşelăciunea:
15
face o groapă, o sapă, şi tot el cade în groapa pe care a făcut-o.
16
Fărădelegea pe care a urzit-o se întoarce asupra capului lui, şi silnicia pe care a făcut-o se coboară înapoi pe ţeasta capului lui.
17
Eu voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui şi voi cânta Numele Domnului, Numele Celui Preaînalt.
1
Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui David.
1
Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri.
2
Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare.
3
Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut,
4
îmi zic: Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?
5
L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste.
6
I-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui:
7
oile şi boii laolaltă, fiarele câmpului,
8
păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor.
9
Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!
1
Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,
2
dacă vei lua aminte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;
3
dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere,
4
dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară,
5
atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
6
Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
7
El dă izbândă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
8
Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.
9
Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine.
Psalmii 7
Psalmii 8
Proverbe 2:1-9
