Plan de citire a Bibliei
Psalmii 137
Proverbe 28:9-16
1
Pe malurile râurilor Babilonului şedeam jos şi plângeam, când ne aduceam aminte de Sion.
2
În sălciile din ţinutul acela ne atârnaserăm harpele.
3
Căci acolo, biruitorii noştri ne cereau cântări, şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicând: „Cântaţi-ne câteva din cântările Sionului!” –
4
Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin?
5
Dacă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea destoinicia ei!
6
Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
7
Adu-Ţi aminte, Doamne, de copiii Edomului, care, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: „Radeţi-l, radeţi-l din temelii!”
8
Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ţi va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!
9
Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi şi-i va zdrobi de stâncă!
9
Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n-asculte Legea, chiar şi rugăciunea lui este o scârbă. –
10
Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea cade în groapa pe care a săpat-o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. –
11
Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. –
12
Când biruie cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. –
13
Cine îşi ascunde fărădelegile nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele capătă îndurare. –
14
Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. –
15
Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămând, aşa este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac. –
16
Un voievod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. –
Psalmii 137
Proverbe 28:9-16
