Plan de citire a Bibliei
Psalmii 21
Proverbe 5:1-14
1
Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.
1
Doamne, împăratul se bucură de ocrotirea puternică pe care i-o dai Tu. Şi cum îl umple de veselie ajutorul Tău!
2
I-ai dat ce-i dorea inima şi n-ai lăsat neîmplinit ce-i cereau buzele. (Oprire)
3
Căci i-ai ieşit înainte cu binecuvântări de fericire şi i-ai pus pe cap o cunună de aur curat.
4
Îţi cerea viaţa, şi i-ai dat-o: o viaţă lungă pentru totdeauna şi pe vecie.
5
Mare este slava lui în urma ajutorului Tău. Tu pui peste el strălucirea şi măreţia.
6
Îl faci pe vecie o pricină de binecuvântări şi-l umpli de bucurie înaintea feţei Tale.
7
Căci împăratul se încrede în Domnul; şi bunătatea Celui Preaînalt îl face să nu se clatine.
8
Mâna ta, împărate, va ajunge pe toţi vrăjmaşii tăi, dreapta ta va ajunge pe cei ce te urăsc
9
şi-i vei face ca un cuptor aprins, în ziua când te vei arăta; Domnul îi va nimici în mânia Lui, şi-i va mânca focul.
10
Le vei şterge sămânţa de pe pământ şi neamul lor din mijlocul fiilor oamenilor.
11
Ei au urzit lucruri rele împotriva ta, au făcut sfaturi rele, dar nu vor izbuti.
12
Căci îi vei face să dea dosul şi vei trage cu arcul tău asupra lor.
13
Scoală-Te, Doamne, cu puterea Ta, şi vom cânta şi vom lăuda puterea Ta.
1
Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea şi pleacă urechea la învăţătura mea,
2
ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.
3
Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul;
4
dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.
5
Picioarele ei coboară la moarte, paşii ei dau în Locuinţa morţilor.
6
Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde merge.
7
Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă şi nu vă abateţi de la cuvintele gurii mele:
8
depărtează-te de drumul care duce la ea şi nu te apropia de uşa casei ei,
9
ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;
10
ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;
11
ca nu cumva să gemi, la urmă, când carnea şi trupul ţi se vor istovi,
12
şi să zici: „Cum am putut eu să urăsc certarea şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?
13
Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?
14
Cât pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!”
Psalmii 21
Proverbe 5:1-14
