Plan de citire a Bibliei
Proverbe 24
2 Corinteni 11
1
Nu pizmui pe oamenii cei răi şi nu dori să fii cu ei;
2
căci inima lor se gândeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. –
3
Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
4
prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
5
Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
6
Căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. –
7
Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. –
8
Cine se gândeşte să facă rău se cheamă un om plin de răutate. –
9
Gândul celui nebun nu este decât păcat, şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni. –
10
Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. –
11
Izbăveşte pe cei târâţi la moarte şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiaţi. –
12
Dacă zici: „Ah! N-am ştiut!”… Crezi că nu vede Cel ce cântăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? –
13
Fiule, mănâncă miere, căci este bună, şi fagurele de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14
Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor şi nu ţi se va tăia nădejdea. –
15
Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit şi nu-i tulbura odihna.
16
Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
17
Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău şi să nu ţi se înveselească inima când se poticneşte el,
18
ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el. –
19
Nu te mânia din pricina celor ce fac rău şi nu pizmui pe cei răi!
20
Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. –
21
Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi!
22
Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfârşitul amândurora! –
23
Iată ce mai spun înţelepţii: „Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.” –
24
Pe cine zice celui rău: „Tu eşti bun!” îl blestemă popoarele şi-l urăsc neamurile.
25
Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvântare vine peste ei. –
26
Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
27
Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. –
28
Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? –
29
Nu zice: „Cum mi-a făcut el aşa am să-i fac şi eu, îi voi răsplăti după faptele lui!” –
30
Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om fără minte.
31
Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
32
M-am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33
„Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mâinile puţin ca să mă odihnesc!”…
34
Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
1
O, de aţi putea suferi puţintică nebunie din partea mea! Ei, haide, suferiţi-mă!
2
Căci sunt gelos de voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată.
3
Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos.
4
În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care noi nu l-am propovăduit sau dacă este vorba să primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit sau o altă Evanghelie pe care n-aţi primit-o, of, cum îl îngăduiţi de bine!
5
Dar socotesc că nici eu nu sunt cu nimic mai prejos de apostolii aceştia „nespus de aleşi!”
6
Chiar dacă sunt un necioplit în vorbire, nu sunt însă şi în cunoştinţă; şi am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul şi în toate privinţele.
7
Sau am făcut un păcat, când m-am smerit pe mine însumi, ca să fiţi înălţaţi voi, şi v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu?
8
Am despuiat alte biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă.
9
Şi când eram la voi şi m-am găsit în nevoie, n-am fost sarcină nimănui; căci de nevoile mele au îngrijit fraţii, când veniseră din Macedonia. În toate m-am ferit şi mă voi feri să vă îngreuiez cu ceva.
10
Pe adevărul lui Hristos care este în mine, nimeni nu-mi va răpi această pricină de laudă în ţinuturile Ahaiei!
11
Pentru ce?… Pentru că nu vă iubesc?… Ştie Dumnezeu!
12
Dar lucrez şi voi lucra astfel, pentru ca să tai orice prilej celor ce caută un prilej, ca să poată fi găsiţi deopotrivă cu mine în lucrurile cu care se laudă.
13
Oamenii aceştia sunt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători, care se prefac în apostoli ai lui Hristos.
14
Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină.
15
Nu este mare lucru, dar, dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihănirii. Sfârşitul lor va fi după faptele lor.
16
Iarăşi spun: să nu mă creadă nimeni nebun. Sau altminteri, suferiţi-mă măcar ca nebun, ca să mă laud şi eu puţintel.
17
Ce spun în această îndrăzneală, ca să mă laud, nu spun după Domnul, ci ca şi cum aş spune din nebunie.
18
De vreme ce mulţi se laudă după firea pământească, mă voi lăuda şi eu.
19
Doar voi suferiţi cu plăcere pe nebuni, voi, care sunteţi înţelepţi!
20
Dacă vă robeşte cineva, dacă vă mănâncă cineva, dacă pune cineva mâna pe voi, dacă vă priveşte cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, suferiţi!
21
Spre ruşinea mea o spun, că am fost slabi! Totuşi, orice poate să pună înainte cineva – vorbesc în nebunie – pot pune şi eu înainte.
22
Sunt ei evrei? Şi eu sunt! – Sunt ei israeliţi? Şi eu sunt! – Sunt ei sămânţă a lui Avraam? Şi eu sunt! –
23
Sunt ei slujitori ai lui Hristos? – vorbesc ca un ieşit din minţi – eu sunt şi mai mult. În osteneli, şi mai mult; în temniţe, şi mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte!
24
De cinci ori am căpătat de la iudei patruzeci de lovituri fără una;
25
de trei ori am fost bătut cu nuiele; o dată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării.
26
Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustiu, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi;
27
în osteneli şi necazuri, în privegheri adesea, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi lipsă de îmbrăcăminte!
28
Şi, pe lângă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate bisericile.
29
Cine este slab, şi să nu fiu şi eu slab? Cine cade în păcat, şi eu să nu ard?
30
Dacă e vorba să mă laud, mă voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea.
31
Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care este binecuvântat în veci, ştie că nu mint!…
32
În Damasc, dregătorul împăratului Areta păzea cetatea damascenilor, ca să mă prindă.
33
Dar am fost dat jos pe o fereastră, într-o coşniţă, prin zid, şi am scăpat din mâinile lor.
Proverbe 24
2 Corinteni 11
