„Steaua” a căzut, dar în căderea ei s-a întors acolo unde îi este locul, în cer.

Multe stele se pot vedea ca puncte strălucitoare pe cerul nopții. Dar există și „stele vii” printre oameni, care strălucesc și luminează în întunericul acestei lumi. Sora Erszi Gönczi a plecat la cer la data de 22 februarie 2021.

Putem folosi cuvinte mari, dar nu prea mari, deoarece ele sunt adevărate, despre dumneaei, pentru că în timpul vieții, probabil, nu ne-ar fi lăsat, nu ne-ar fi dat voie. Modestia și simplitatea au caracteriza-o timp de 93 de ani.

Dintre miliardele de stele care sunt în univers, multe dintre ele sunt pentru noi... invizibile, însă unele pot fi văzute cu ochiul liber. Și printre muritori, unii trăiesc o viață aproape invizibilă, fără să lase nici un fel de urmă, dar există și oameni cărora le poți vedea lumina. Sora Erszi Gönczi a fost un om cu adevărat al lui Dumnezeu.

Mii de frați au trecut pragul casei de pe strada Apicultorilor, nr. 3. Ca un poștaș destoinic, gata oricând, a dus și a adus de la Dumnezeu mesaje. A dus mesaje mijlocitoare pentru cei care au fost în nevoie și Dumnezeu a răspuns. Dar nu pentru că ar fi avut merite de sfinți, ci pentru că ea a pus inima în rugăciune, iar Dumnezeu răspunde unei inimi sincere.

A adus, de asemenea, mesaje de la Dumnezeu către oamenii care așteptau un cuvânt profetic, pentru că Dumnezeu a ales să ii dea acest dar deosebit. Iar ea, ca o roabă ascultătoare, a folosit acest dar atâta cât Dumnezeu i l-a dăruit.

A fost deosebită în slujire, în simplitate. A fost o femeie exemplu ca soție, ca și mamă, ca și bunică și străbunică. A fost o soră deosebită.

În Biserica „Sfânta Treime” se simte astăzi un loc gol, dar ne ascundem lacrimile pentru că, din toată inima, credem că acesta ar fi fost dorința ei, să nu o plângem, pentru că ea s-a întors la Cel pe care L-a iubit și L-a slujit o viață, până când Dumnezeu a chemat-o acasă. S-a întors la soțul ei, Janos, plecat la data de 10 martie 2020. Nu a rezistat cu dorul în inimă nici măcar un an, iar acum sunt din nou împreună în prezența Lui Dumnezeu.

„Steaua” a căzut, dar în căderea ei s-a întors acolo unde îi este locul, în cer.

Daniel 12:3 ne spune așa de frumos „Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului, și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire, vor străluci ca stelele în veac și în veci de veci”.

Sora Erszi Gönczi a învățat pe mulți să umble în neprihănire și știm că va străluci în veac și în veci de veci.

„Ferice de acum încolo de morții care mor în Domnul!”
„Da”, zice Duhul, „ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!”
Apocalipsa 14:13.

Biserica „Sfânta Treime” își ia rămas bun și spune „La revedere, sora Erszi! Până la  înviere!”

Salutăm Familia lărgită Gönczi cu multă căldură! Dumnezeu să vă întărească în nădejdea revederii cu cei dragi!