Vremurile din urmă

Sâmbătă, 10 Octombrie 2015
"In vremurile din urma vor fi batjocoritori, care vor trai dupa poftele lor nelegiuite" Iuda 1:18

                   Biblia vorbeşte mult despre vremurile din urmă şi în toată istoria creştină s-a predicat intens despre acest asfinţit al istoriei, însă generaţia noastră este martoră a începutului sfârşitului. Pavel, explicându-i ucenicului său, Timotei, specificul vremurilor din urmă, menţionează că aceste vremuri vor fi grele din punct de vedere spiritual şi moral, greutate care se va răsfrânge negativ asupra tuturor segmentelor vieţii (1 Tim. 4:1; 2 Tim. 3:1; 2 Petru 3:3; Iacov 5:5; Iuda 1:18). Prezentarea apostolului este izbitor de asemănătoare cu ce se petrece astăzi sub ochii noştri. Acurateţea listei din 1 Tim. 4 ne surprinde, gândindu-ne la faptul că aceste cuvinte profetice au fost scrise cu două mii de ani în urmă:

  •  Egoism şi materialism: ,,iubitori de sine şi iubitori de bani" (v. 2a) - obiectul marilor iubiri cotidiene.
  •  Reputaţie şi mândrie: ,,lăudăroşi şi trufaşi" (v. 2b).
  •  Dispreţuitori faţă de Dumnezeu şi neascultători faţă de părinţi: ,,hulitori şi neascultători de părinţi" (v. 2c). Răzvrătirea faţă de orice formă de autoritate.
  • Nemulţumitori şi lipsiţi de sfinţenie: ,,nemulţumitori şi fără evlavie" (v. 2d). Absenţa sfinţeniei este motivul nemulţumirii.
  • Oameni fără afecţiune şi imposibil de convins: ,,fără dragoste firească şi neînduplecaţi" (v. 3a). Părerea înaltă despre sine îi face să creadă că ştiu totul.
  • Calomniatori şi fără control: ,,clevetitori şi neînfrânaţi" (v. 3b). În timp ce îşi calomniază semenii ei sunt propriile lor victime, prizonierii propriilor destrăbălări.
  • Sălbatici şi iubitori de rău: ,,neîmblânziţi şi neiubitori de bine" (v. 3c) Este jenant să menţionăm că animalele sălbatice îşi iubesc puii şi semenii.
  • Trădători şi impulsivi: ,,vânzători şi obraznici" (v. 4a).
  • Orbiţi de mândrie şi iubitori mai mult de plăceri decât de Dumnezeu: ,,îngâmfaţi şi iubitori mai mult de plăceri decât de Dumnezeu" (v. 4b).

 Legalizarea cultului plăcerii de către tot mai multe state nu este altceva decât prefinalizarea unui proces de cucerire culturală care a parcurs mai mulţi paşi:

  1. Toleranţa - ,,Vrem să ne toleraţi, nu ne opriţi". Aceasta a fost cererea iniţială.
  2. Acceptarea - ,,Vrem drepturi egale cu toţi ceilalţi oameni". Simpla tolerare nu-i mai satisface.
  3. Celebrarea - ,,Toată lumea trebuie să accepte fenomenul şi să-l promoveze ca pe o normalitate". Ofensiva ia locul defensivei.
  4. Participarea impusă - ,,Toţi oamenii sunt obligaţi să se conformeze". Libertatea, de până acum, de a nu fi de acord este interzisă, adeziunea devenind obligatorie. Dreptul de a reafirma ce afirmă Biblia devine interzis.
  5. Prigoana - ,,Cine îşi permite să nu se aliniaze cu noua agendă de redefinire a principiilor fundamentale ale vieţii va fi pedepsit". Foştii prigoniţi devin prigonitori, susţinuţi de autoritatea legislativă, schimbată peste noapte de cinci oameni care hotărăsc soarta la mai mult de trei sute cincisprezece milioane de oameni.

În acest context, oamenii se împart în trei categorii, în raport cu Dumnezeu şi cu Biblia:

  •  Lumea care Îl neagă pe Dumnezeu - ,,Dumnezeu nu există".
  •  Religia care nu-L cunoaşte pe Dumnezeu - ,,Dumnezeu există, dar eu nu-L cunosc".
  •  Creştinii născuţi din nou care, fiind imaturi, nu-L ascultă pe Dumnezeu - ,,Dumnezeu există, eu Îl cunosc, dar nu trăiesc în puritate şi ascultare de Dumnezeu".
  • Creştini născuţi din nou şi maturi spiritual - ,,Dumnezeu există, eu Îl cunosc personal şi trăiesc în puritate şi ascultare de Dumnezeu, devenind zilnic asemenea Mântuitorului Isus Cristos.

Nu este prea târziu să te întreb: din care categorie faci parte? Întrebarea nu este publică, e întrebarea lui Dumnezeu adresată în taină inimii tale!

Articole

13
Ian 2018
Simona Rauca
01
Mar 2017
10
Oct 2015
Luigi Mitoi