Plan de citire a Bibliei
1
Doamne Dumnezeul răzbunărilor, Tu, Dumnezeul răzbunărilor, arată-Te!
2
Scoală-Te, Judecătorul pământului, şi răsplăteşte celor mândri după faptele lor!
3
Până când vor birui cei răi, Doamne, până când vor birui cei răi?
4
Ei ţin cuvântări puternice, vorbesc cu trufie, şi toţi cei ce fac răul se fălesc.
5
Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne, şi asupresc moştenirea Ta.
6
Înjunghie pe văduvă şi pe străin, ucid pe orfani
7
şi zic: „Nu vede Domnul, şi Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!”
8
Totuşi învăţaţi-vă minte, oameni fără minte! Când vă veţi înţelepţi, nebunilor?
9
Cel ce a sădit urechea s-ar putea să n-audă? Cel ce a întocmit ochiul s-ar putea să nu vadă?
10
Cel ce pedepseşte neamurile s-ar putea să nu pedepsească, El, care a dat omului pricepere?
11
Domnul cunoaşte gândurile omului: ştie că sunt deşarte.
12
Ferice de omul pe care-l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care-l înveţi din legea Ta,
13
ca să-l linişteşti în zilele nenorocirii, până se va săpa groapa celui rău!
14
Căci Domnul nu lasă pe poporul Său şi nu-Şi părăseşte moştenirea.
15
Ci se va face odată judecată după dreptate, şi toţi cei cu inima curată o vor găsi bună.
16
Cine mă va ajuta împotriva celor răi? Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?
17
De n-ar fi Domnul ajutorul meu, cât de curând ar fi sufletul meu în tăcerea morţii!
18
Ori de câte ori zic: „Mi se clatină piciorul!”, bunătatea Ta, Doamne, mă sprijină totdeauna.
19
Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul.
20
Te vor pune cei răi să şezi pe scaunul lor de domnie, ei care pregătesc nenorocirea la adăpostul Legii?
21
Ei se strâng împotriva vieţii celui neprihănit şi osândesc sânge nevinovat.
22
Dar Domnul este turnul meu de scăpare, Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost.
23
El va face să cadă asupra lor nelegiuirea, El îi va nimici prin răutatea lor; Domnul Dumnezeul nostru îi va nimici.
1
Veniţi să cântăm cu veselie Domnului şi să strigăm de bucurie către Stânca mântuirii noastre.
2
Să mergem înaintea Lui cu laude, să facem să răsune cântece în cinstea Lui!
3
Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un împărat mare mai presus de toţi dumnezeii.
4
El ţine în mână adâncimile pământului, şi vârfurile munţilor sunt ale Lui.
5
A Lui este marea, El a făcut-o, şi mâinile Lui au întocmit uscatul:
6
veniţi să ne închinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului nostru!
7
Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi suntem poporul păşunii Lui, turma pe care o povăţuieşte mâna Lui… O! de aţi asculta azi glasul Lui! –
8
„Nu vă împietriţi inima ca la Meriba, ca în ziua de la Masa, în pustiu,
9
unde părinţii voştri M-au ispitit şi M-au încercat, măcar că văzuseră lucrările Mele.
10
Patruzeci de ani M-am scârbit de neamul acesta şi am zis: „Este un popor cu inima rătăcită; ei nu cunosc căile Mele.”
11
De aceea am jurat în mânia Mea: „Nu vor intra în odihna Mea!”
