Plan de citire a Bibliei
57
Elisabetei i s-a împlinit vremea să nască; şi a născut un fiu.
58
Vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare faţă de ea şi se bucurau împreună cu ea.
59
În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur şi voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său.
60
Dar mama lui a luat cuvântul şi a zis: „Nu. Ci are să se cheme Ioan.”
61
Ei i-au zis: „Nimeni din rudeniile tale nu poartă numele acesta.”
62
Şi au început să facă semne tatălui său, ca să ştie cum ar vrea să-i pună numele.
63
Zaharia a cerut o tăbliţă de scris şi a scris, zicând: „Numele lui este Ioan.” Şi toţi s-au minunat.
64
În clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, şi el vorbea şi binecuvânta pe Dumnezeu.
65
Pe toţi vecinii i-a apucat frica şi în tot ţinutul acela muntos al Iudeii se vorbea despre toate aceste lucruri.
66
Toţi cei ce le auzeau le păstrau în inima lor şi ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?” Şi mâna Domnului era într-adevăr cu el.
67
Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duhul Sfânt, a prorocit şi a zis:
68
„Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat şi a răscumpărat pe poporul Său.
69
Şi ne-a ridicat o mântuire puternică în casa robului Său David, –
70
cum vestise prin gura sfinţilor Săi proroci care au fost din vechime –
71
mântuire de vrăjmaşii noştri şi din mâna tuturor celor ce ne urăsc!
72
Astfel Îşi arată El îndurarea faţă de părinţii noştri şi Îşi aduce aminte de legământul Lui cel sfânt,
73
potrivit jurământului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam,
74
că, după ce ne va izbăvi din mâna vrăjmaşilor noştri, ne va îngădui să-I slujim fără frică,
75
trăind înaintea Lui în sfinţenie şi neprihănire, în toate zilele vieţii noastre.
76
Şi tu, pruncule, vei fi chemat proroc al Celui Preaînalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregăteşti căile Lui
77
şi să dai poporului Său cunoştinţa mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui;
78
datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălţime,
79
ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul şi în umbra morţii şi să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!”
80
Iar pruncul creştea şi se întărea în duh. Şi a stat în locuri pustii până în ziua arătării lui înaintea lui Israel.
