Plan de citire a Bibliei
Proverbe 8
1 Corinteni 12
1
Nu strigă înţelepciunea şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
2
Ea se aşază sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspântii,
3
şi strigă lângă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:
4
„Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
5
Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă, nebunilor!
6
Ascultaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
7
Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!
8
Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevărat, nici sucit în ele.
9
Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte pentru cei ce au găsit ştiinţa.
10
Primiţi mai degrabă învăţăturile mele decât argintul, şi mai degrabă ştiinţa decât aurul scump.
11
Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele, şi niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
12
Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.
13
Frica de Domnul este urârea răului; trufia şi mândria, purtarea rea şi gura mincinoasă, iată ce urăsc eu.
14
De la mine vine sfatul şi izbânda, eu sunt priceperea, a mea este puterea.
15
Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voievozii porunci drepte.
16
Prin mine cârmuiesc dregătorii şi mai marii, toţi judecătorii pământului.
17
Eu iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută cu tot dinadinsul mă găsesc.
18
Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.
19
Rodul meu este mai bun decât aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
20
Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
21
ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc şi să le umplu vistieriile.
22
Domnul m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23
Eu am fost aşezată din veşnicie, înainte de orice început, înainte de a fi pământul.
24
Am fost născută când încă nu erau adâncuri, nici izvoare încărcate cu ape;
25
am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,
26
când nu era încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.
27
Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; când a tras o zare pe faţa adâncului,
28
când a pironit norii sus şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,
29
când a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, când a pus temeliile pământului,
30
eu eram meşterul Lui, la lucru lângă El, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucând neîncetat înaintea Lui,
31
jucând pe rotocolul pământului Său şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.
32
Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de cei ce păzesc căile mele!
33
Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.
34
Ferice de omul care m-ascultă, care veghează zilnic la porţile mele şi păzeşte pragul uşii mele.
35
Căci cel ce mă găseşte, găseşte viaţa şi capătă bunăvoinţa Domnului.
36
Dar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi cei ce mă urăsc pe mine, iubesc moartea.”
1
În ce priveşte darurile duhovniceşti, fraţilor, nu voiesc să fiţi în necunoştinţă.
2
Când eraţi păgâni, ştiţi că vă duceaţi la idolii cei muţi, după cum eraţi călăuziţi.
3
De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbeşte prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: „Isus să fie anatema!” Şi nimeni nu poate zice: „Isus este Domnul” decât prin Duhul Sfânt.
4
Sunt felurite daruri, dar este acelaşi Duh;
5
sunt felurite slujbe, dar este acelaşi Domn;
6
sunt felurite lucrări, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează totul în toţi.
7
Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.
8
De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înţelepciune; altuia, să vorbească despre cunoştinţă, datorită aceluiaşi Duh;
9
altuia, credinţa, prin acelaşi Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaşi Duh;
10
altuia, puterea să facă minuni; altuia prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia, tălmăcirea limbilor.
11
Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte.
12
Căci, după cum trupul este unul şi are multe mădulare, şi după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, tot aşa este şi Hristos.
13
Noi toţi, în adevăr, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh.
14
Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe.
15
Dacă piciorul ar zice: „Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup” – nu este pentru aceasta din trup?
16
Şi dacă urechea ar zice: „Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup” – nu este pentru aceasta din trup?
17
Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?
18
Acum, dar, Dumnezeu a pus mădularele în trup, pe fiecare aşa cum a voit El.
19
Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul?
20
Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un singur trup.
21
Ochiul nu poate zice mâinii: „N-am trebuinţă de tine”; nici capul nu poate zice picioarelor: „N-am trebuinţă de voi.”
22
Ba mai mult, mădularele trupului care par mai slabe sunt de neapărată trebuinţă.
23
Şi părţile trupului care par vrednice de mai puţină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Aşa că părţile mai puţin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumuseţe,
24
pe când cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel, ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste,
25
pentru ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele.
26
Şi dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este preţuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el.
27
Voi sunteţi trupul lui Hristos, şi fiecare, în parte, mădularele lui.
28
Şi Dumnezeu a rânduit în Biserică, întâi, apostoli; al doilea, proroci; al treilea, învăţători; apoi, pe cei ce au darul minunilor; apoi, pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cârmuirilor şi vorbirii în felurite limbi.
29
Oare toţi sunt apostoli? Toţi sunt proroci? Toţi sunt învăţători? Toţi sunt făcători de minuni?
30
Toţi au darul tămăduirilor? Toţi vorbesc în alte limbi? Toţi tălmăcesc?
31
Umblaţi, dar, după darurile cele mai bune. Şi vă voi arăta o cale nespus mai bună.
Proverbe 8
1 Corinteni 12
