Plan de citire a Bibliei

Proverbe 1
1 Corinteni 5
1
Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
2
pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;
3
pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;
4
ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tânărului cunoştinţă şi chibzuinţă –
5
să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă –
6
pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tâlc.
7
Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
8
Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările mamei tale!
9
Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău şi un lanţ de aur la gâtul tău.
10
Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei!
11
Dacă-ţi vor zice: „Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sânge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
12
haidem să-i înghiţim de vii, ca Locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se coboară în groapă;
13
vom găsi tot felul de lucruri scumpe şi ne vom umple casele cu pradă;
14
vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!” –
15
Fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!
16
Căci picioarele lor aleargă la rău şi se grăbesc să verse sânge.
17
Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
18
căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.
19
Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de câştig, lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
20
Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:
21
strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
22
„Până când veţi iubi prostia, proştilor? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura şi vor urî nebunii ştiinţa?
23
Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele…
24
Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mâna şi nimeni nu ia seama,
25
fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele şi nu vă plac mustrările mele,
26
de aceea şi eu voi râde când veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,
27
când vă va apuca groaza ca o furtună şi când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej, când va da peste voi necazul şi strâmtorarea.
28
Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.
29
Pentru că au urât ştiinţa şi n-au ales frica Domnului,
30
pentru că n-au iubit sfaturile mele şi au nesocotit toate mustrările mele.
31
De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor şi se vor sătura cu sfaturile lor.
32
Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;
33
dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.
1
Din toate părţile se spune că între voi este curvie; şi încă o curvie de aceea care nici chiar la păgâni nu se pomeneşte; până acolo că unul din voi trăieşte cu nevasta tatălui său.
2
Şi voi v-aţi fălit! Şi nu v-aţi mâhnit mai degrabă, pentru ca cel ce a săvârşit fapta aceasta să fi fost dat afară din mijlocul vostru!
3
Cât despre mine, măcar că n-am fost la voi cu trupul, dar fiind de faţă cu duhul, am şi judecat, ca şi când aş fi fost de faţă, pe cel ce a făcut o astfel de faptă.
4
În Numele Domnului Isus, voi şi duhul meu, fiind adunaţi laolaltă, prin puterea Domnului nostru Isus,
5
am hotărât ca un astfel de om să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus.
6
Nu vă lăudaţi bine. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala?
7
Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sunteţi, fără aluat; căci Hristos, Paştile nostru, a fost jertfit.
8
Să prăznuim, dar, praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimele curăţiei şi adevărului.
9
V-am scris în epistola mea să n-aveţi nicio legătură cu curvarii.
10
Însă n-am înţeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei hrăpăreţi, sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieşiţi din lume.
11
Ci v-am scris să n-aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice „frate”, totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi.
12
În adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru?
13
Cât despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Daţi afară, dar, din mijlocul vostru pe răul acela.
Proverbe 1
1 Corinteni 5