Plan de citire a Bibliei
Psalmii 94
Marcu 14:26-52
1
Doamne Dumnezeul răzbunărilor, Tu, Dumnezeul răzbunărilor, arată-Te!
2
Scoală-Te, Judecătorul pământului, şi răsplăteşte celor mândri după faptele lor!
3
Până când vor birui cei răi, Doamne, până când vor birui cei răi?
4
Ei ţin cuvântări puternice, vorbesc cu trufie, şi toţi cei ce fac răul se fălesc.
5
Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne, şi asupresc moştenirea Ta.
6
Înjunghie pe văduvă şi pe străin, ucid pe orfani
7
şi zic: „Nu vede Domnul, şi Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!”
8
Totuşi învăţaţi-vă minte, oameni fără minte! Când vă veţi înţelepţi, nebunilor?
9
Cel ce a sădit urechea s-ar putea să n-audă? Cel ce a întocmit ochiul s-ar putea să nu vadă?
10
Cel ce pedepseşte neamurile s-ar putea să nu pedepsească, El, care a dat omului pricepere?
11
Domnul cunoaşte gândurile omului: ştie că sunt deşarte.
12
Ferice de omul pe care-l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care-l înveţi din legea Ta,
13
ca să-l linişteşti în zilele nenorocirii, până se va săpa groapa celui rău!
14
Căci Domnul nu lasă pe poporul Său şi nu-Şi părăseşte moştenirea.
15
Ci se va face odată judecată după dreptate, şi toţi cei cu inima curată o vor găsi bună.
16
Cine mă va ajuta împotriva celor răi? Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?
17
De n-ar fi Domnul ajutorul meu, cât de curând ar fi sufletul meu în tăcerea morţii!
18
Ori de câte ori zic: „Mi se clatină piciorul!”, bunătatea Ta, Doamne, mă sprijină totdeauna.
19
Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul.
20
Te vor pune cei răi să şezi pe scaunul lor de domnie, ei care pregătesc nenorocirea la adăpostul Legii?
21
Ei se strâng împotriva vieţii celui neprihănit şi osândesc sânge nevinovat.
22
Dar Domnul este turnul meu de scăpare, Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost.
23
El va face să cadă asupra lor nelegiuirea, El îi va nimici prin răutatea lor; Domnul Dumnezeul nostru îi va nimici.
26
După ce au cântat cântările de laudă, au ieşit în Muntele Măslinilor.
27
Isus le-a zis: „În noaptea aceasta toţi veţi avea un prilej de poticnire; pentru că este scris: „Voi bate Păstorul, şi oile vor fi risipite.”
28
Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.”
29
Petru I-a zis: „Chiar dacă toţi ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea.”
30
Şi Isus i-a zis: „Adevărat îţi spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.”
31
Dar Petru I-a zis cu şi mai multă tărie: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.” Şi toţi ceilalţi au spus acelaşi lucru.
32
S-au dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Şi Isus a zis ucenicilor Săi: „Şedeţi aici până Mă voi ruga.”
33
A luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi a început să Se înspăimânte şi să Se mâhnească foarte tare.
34
El le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi!”
35
Apoi a mers puţin mai înainte, S-a aruncat la pământ şi Se ruga ca, dacă este cu putinţă, să treacă de la El ceasul acela.
36
El zicea: „Ava – adică: Tată – Ţie toate lucrurile Îţi sunt cu putinţă; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi, facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu.”
37
Şi a venit la ucenici, pe care i-a găsit dormind. Şi a zis lui Petru: „Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi?
38
Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.”
39
S-a dus iarăşi şi S-a rugat, zicând aceleaşi cuvinte.
40
Apoi S-a întors din nou şi i-a găsit dormind; pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn. Ei nu ştiau ce să-I răspundă.
41
În sfârşit, a venit a treia oară şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! Destul! A venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mâinile păcătoşilor.
42
Sculaţi-vă; haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul!”
43
Şi îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi împreună cu el a venit o mulţime de oameni cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă, de cărturari şi de bătrâni.
44
Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta, Acela este; să-L prindeţi şi să-L duceţi sub pază.”
45
Când a venit Iuda, s-a apropiat îndată de Isus şi I-a zis: „Învăţătorule!” Şi L-a sărutat mult.
46
Atunci oamenii aceia au pus mâna pe Isus şi L-au prins.
47
Unul din cei ce stăteau lângă El a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea.
48
Isus a luat cuvântul şi le-a zis: „Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi.
49
În toate zilele am fost la voi şi învăţam pe oameni în Templu, şi nu M-aţi prins. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească Scripturile.”
50
Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.
51
După El mergea un tânăr care n-avea pe trup decât o învelitoare de pânză de in. Au pus mâna pe el;
52
dar el şi-a lăsat învelitoarea şi a fugit în pielea goală.
Psalmii 94
Marcu 14:26-52
