Plan de citire a Bibliei

Duminică, 26 Iunie 2022

Deuteronomul 33-34

Luca 1:18-38

Iată binecuvântarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvântat pe copiii lui Israel, înainte de moartea lui.

El a zis: „Domnul a venit din Sinai şi a răsărit peste ei din Seir, a strălucit din muntele Paran şi a ieşit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi, având în dreapta Lui focul Legii.

Da, El iubeşte popoarele; toţi sfinţii sunt în mâna Ta. Ei au stat la picioarele Tale, au primit cuvintele Tale.

Moise ne-a dat Legea, moştenirea adunării lui Iacov.

El era împărat în Israel, când se adunau căpeteniile poporului şi seminţiile lui Israel.

Trăiască Ruben şi să nu moară, şi bărbaţii lui să fie mulţi la număr!”

Iată ce a zis despre Iuda: „Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda şi adu-l la poporul lui. Puternice să-i fie mâinile, şi să-i fii în ajutor împotriva vrăjmaşilor lui!”

Despre Levi a zis: „Tumim şi Urim au fost încredinţaţi bărbatului sfânt, pe care L-ai ispitit la Masa şi cu care Te-ai certat la apele Meriba.”

Levi a zis despre tatăl său şi despre mama sa: „Nu i-am văzut!” Şi despre fraţii lui: „Nu vă cunosc!” Iar de copii n-a vrut să mai ştie. Căci ei păzesc Cuvântul Tău şi ţin legământul Tău;

ei învaţă pe Iacov poruncile Tale, şi pe Israel Legea Ta; ei pun tămâie sub nările Tale şi ardere de tot pe altarul Tău.

„Binecuvântă tăria lui, Doamne! Primeşte lucrarea mâinilor lui! Frânge şalele potrivnicilor lui, şi vrăjmaşii lui să nu se mai scoale!”

Despre Beniamin a zis: „El este preaiubitul Domnului, el va locui la adăpost lângă Dânsul. Domnul îl va ocroti întotdeauna şi se va odihni între umerii Lui.”

Despre Iosif a zis: „Ţara lui va primi de la Domnul, ca semn de binecuvântare, cel mai bun dar al cerului, roua, cele mai bune ape care sunt jos,

cele mai bune roade ale soarelui, cele mai bune roade ale fiecărei luni,

cele mai bune roade din munţii cei vechi, cele mai bune roade de pe dealurile cele veşnice,

cele mai bune roade ale pământului şi din tot ce cuprinde el. Bunăvoinţa Celui ce S-a arătat în rug să vină peste capul lui Iosif, pe creştetul capului domnului fraţilor lui!

El are frumuseţea întâiului născut al taurului; coarnele lui sunt cum sunt coarnele bivolului; cu ele va împunge pe toate popoarele, până la marginile pământului: ele sunt zecile de mii ale lui Efraim, ele sunt miile lui Manase.”

Despre Zabulon a zis: „Bucură-te, Zabuloane, de alergările tale, şi tu, Isahar, de corturile tale!

Ei vor chema popoarele pe munte; acolo, vor aduce jertfe de dreptate, căci vor suge bogăţia mării, şi comorile ascunse în nisip.”

Despre Gad a zis: „Binecuvântat să fie cine lărgeşte pe Gad: Gad se odihneşte ca un leu şi sfâşie la braţe şi capete.

El a ales cea dintâi parte a ţării, căci acolo stă ascunsă moştenirea legiuitorului; el a mers cu fruntaşii poporului, a adus la îndeplinire dreptatea Domnului şi poruncile Lui faţă de Israel.”

Despre Dan a zis: „Dan este un pui de leu, care s-aruncă din Basan.”

Despre Neftali a zis: „Neftali, sătul de bunăvoinţă şi copleşit cu binecuvântări de la Domnul, ia în stăpânire partea de apus şi miazăzi!”

Despre Aşer a zis: „Binecuvântat să fie Aşer între copiii lui Israel! Plăcut să fie fraţilor lui şi să-şi înmoaie piciorul în untdelemn!

Zăvoarele tale să fie de fier şi de aramă, şi puterea ta să ţină cât zilele tale!

Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel, El trece pe ceruri ca să-ţi vină în ajutor, trece cu măreţie pe nori.

Dumnezeul cel Veşnic este un loc de adăpost, şi sub braţele Lui cele veşnice este un loc de scăpare. El a izgonit pe vrăjmaş dinaintea ta şi a zis: „Nimiceşte-l.”

Israel este fără frică în locuinţa lui, izvorul lui Iacov este deoparte într-o ţară plină de grâu şi de must, şi cerul lui picură roua.

Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, un popor mântuit de Domnul, Scutul care îţi dă ajutor şi sabia care te face slăvit? Vrăjmaşii tăi vor face pe prietenii înaintea ta, şi tu vei călca peste înălţimile lor.”

Luca 1:18-38

Zaharia a zis îngerului: „Din ce voi cunoaşte lucrul acesta? Fiindcă eu sunt bătrân, şi nevasta mea este înaintată în vârstă.”

Drept răspuns, îngerul i-a zis: „Eu sunt Gabriel care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să-ţi vorbesc şi să-ţi aduc această veste bună.

Iată că vei fi mut şi nu vei putea vorbi, până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că n-ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la vremea lor.”

Norodul însă aştepta pe Zaharia şi se mira de zăbovirea lui în Templu.

Când a ieşit afară, nu putea să le vorbească; şi au înţeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne întruna şi a rămas mut.

După ce i s-au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s-a dus acasă.

Peste câtva timp, Elisabeta, nevasta lui, a rămas însărcinată şi s-a ţinut ascunsă de tot cinci luni. „Căci”, zicea ea,

„iată ce mi-a făcut Domnul, când Şi-a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni.”

În luna a şasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,

la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.

Îngerul a intrat la ea şi a zis: „Plecăciune, ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!”

Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta.

Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu.

Şi iată că vei rămâne însărcinată şi vei naşte un Fiu, căruia Îi vei pune numele Isus.

El va fi mare şi va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; şi Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David.

Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfârşit.”

Maria a zis îngerului: „Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?”

Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea Sfântul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.

Iată că Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrâneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a şasea lună.

Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere.

Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Şi îngerul a plecat de la ea.

Deuteronomul 33-34

Luca 1:18-38