Prima atestare documentară a localităţii datează de la 1717, pe vremea invaziei tătarilor, când apare cu numele de Lunca Vinului. Numele actual, Parva, provine de la expresia “Salvae Romuli Parva Nepos” rostită de Iosif al II-lea cu prilejul vizitei sale pe Valea Somesului, în anul 1773. Latitudine : 47.4 si Longitudine : 24.55 .

Relieful este destul de diversificat (muntos-deluros), ca si fauna si vegetatia ce fac din comuna o regiune deosebit de pitoreasca. Dealurile ocupa cea mai mare parte a teritoriului, fiind situate de o parte si de alta a Vaii Rebrei. Parva este o asezare de tip risipit unde oamenii au in general doua locuinte, una in vatra satului si alta in camp.Din primavara si pana toamna tarziu satul pare aproape pustiu pentru ca majoritatea oamenilor se afla la adapos-turile lor de pe camp. Doar Duminica sau in sarbatori coboara in sat pentru a participa la slujbele bisericesti, ori ca sa afle stirile saptamanii din cadrul adunarilor populare care poarta numele de "porunci".

Chiar daca la Parva, soarele rasare mai tarziu si apune mai devreme, el poposeste in sufletul oamenilor ca o amiaza a binecuvantarii. Locuitorii comunei sunt omenii mandrii de originea lor, harnici si buni gospodari care stiu sa smulga pamantului tot ce are mai bun, fiind deopotriva agricultori, crescatori de animale si pana mai ieri, mineri si forestieri. Sunt oameni blanzi de fire dar iuti la manie atunci cand li se face vreo nedreptate. 

Vecini: Rebrisoara; Rebra; Feldru si Sangeorz Bai . Suprafaţa: intravilan: 597,90 ha; populatie de 2762 romani ; din care 1520 femei si 1242 barbati.  Structura confesiunilor religioase: 2.152 ortodoxi- 1 biserici; 610 penticostali- 1 biserici;   

Atractii turistice: drumetii in Muntii Rodnei, Valea Rebrei, Pestera “Tausoarei”.