Plan de citire a Bibliei
Psalmii 92-93
Marcu 14:1-25
1
Un psalm. O cântare pentru ziua Sabatului.
1
Frumos este să lăudăm pe Domnul şi să mărim Numele Tău, Preaînalte,
2
să vestim dimineaţa bunătatea Ta, şi noaptea, credincioşia Ta,
3
cu instrumentul cu zece corzi şi cu lăuta, în sunetele harpei.
4
Căci Tu mă înveseleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cânt de veselie, când văd lucrarea mâinilor Tale.
5
Cât de mari sunt lucrările Tale, Doamne, şi cât de adânci sunt gândurile Tale!
6
Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.
7
Dacă cei răi înverzesc ca iarba şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.
8
Dar Tu, Doamne, eşti înălţat în veci de veci!
9
Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi, iată vrăjmaşii Tăi pier: toţi cei ce fac răul sunt risipiţi.
10
Dar mie, Tu-mi dai puterea bivolului şi m-ai stropit cu untdelemn proaspăt.
11
Ochiul meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmaşii mei, şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de potrivnicii mei cei răi.
12
Cel fără prihană înverzeşte ca finicul şi creşte ca cedrul din Liban.
13
Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.
14
Ei aduc roade şi la bătrâneţe, sunt plini de suc şi verzi,
15
ca să arate că Domnul este drept, El, Stânca mea, în care nu este nelegiuire.
1
După două zile era praznicul Paştilor şi al Azimelor. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleşug şi să-L omoare.
2
Căci ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod.”
3
Pe când şedea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon, leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; şi, după ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus.
4
Unora dintre ei le-a fost necaz şi ziceau: „Ce rost are risipa aceasta de mir?
5
Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei şi să se dea săracilor.” Şi le era foarte necaz pe femeia aceea.
6
Dar Isus le-a zis: „Lăsaţi-o în pace; de ce-i faceţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine;
7
căci pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi şi le puteţi face bine oricând voiţi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.
8
Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte, pentru îngropare.
9
Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.”
10
Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoţii cei mai de seamă ca să le vândă pe Isus.
11
Când au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat şi i-au făgăduit bani. Şi Iuda căuta un prilej nimerit ca să-L dea în mâinile lor.
12
În ziua dintâi a praznicului Azimelor, când jertfeau paştile, ucenicii lui Isus I-au zis: „Unde voieşti să ne ducem să-Ţi pregătim ca să mănânci paştile?”
13
El a trimis pe doi din ucenicii Săi şi le-a zis: „Duceţi-vă în cetate; acolo aveţi să întâlniţi un om ducând un ulcior cu apă: mergeţi după el.
14
Unde va intra el, spuneţi stăpânului casei: „Învăţătorul zice: „Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănânc paştile cu ucenicii Mei?”
15
Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi pentru noi.”
16
Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate şi au găsit aşa cum le spusese El; şi au pregătit paştile.
17
Seara, Isus a venit cu cei doisprezece.
18
Pe când şedeau la masă şi mâncau, Isus a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi, care mănâncă cu Mine, Mă va vinde.”
19
Ei au început să se întristeze şi să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu?”
20
„Este unul din cei doisprezece”, le-a răspuns El, „şi anume, cel ce întinde mâna cu Mine în blid.
21
Fiul omului, negreşit, Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut.”
22
Pe când mâncau, Isus a luat o pâine; şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi le-a dat, zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.”
23
Apoi a luat un pahar şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, şi au băut toţi din el.
24
Şi le-a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi.
25
Adevărat vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viţei, până în ziua când îl voi bea nou în Împărăţia lui Dumnezeu.”
Psalmii 92-93
Marcu 14:1-25
