Plan de citire a Bibliei
Psalmii 90-91
Marcu 13:14-37
1
O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.
1
Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.
2
Înainte ca să se fi născut munţii şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu!
3
Tu întorci pe oameni în ţărână şi zici: „Întoarceţi-vă, fiii oamenilor!”
4
Căci înaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.
5
Îi mături ca un vis: dimineaţa sunt ca iarba care încolţeşte iarăşi:
6
înfloreşte dimineaţa şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.
7
Noi suntem mistuiţi de mânia Ta şi îngroziţi de urgia Ta.
8
Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre şi scoţi la lumina feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.
9
Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.
10
Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trece iute, şi noi zburăm.
11
Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?
12
Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!
13
Întoarce-Te, Doamne! Până când zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!
14
Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom înveseli.
15
Înveseleşte-ne tot atâtea zile câte ne-ai smerit, tot atâţia ani cât am văzut nenorocirea!
16
Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi slava Ta, fiilor lor!
17
Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mâinilor noastre, da, întăreşte lucrarea mâinilor noastre!
14
Când veţi vedea „urâciunea pustiirii” stând acolo unde nu se cade să fie – cine citeşte să înţeleagă – atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munţi.
15
Cine va fi pe acoperişul casei să nu se coboare şi să nu intre în casă ca să-şi ia ceva din ea.
16
Şi cine va fi la câmp să nu se întoarcă înapoi ca să-şi ia haina.
17
Vai de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea!
18
Rugaţi-vă ca lucrurile acestea să nu se întâmple iarna.
19
Pentru că în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare cum n-a fost de la începutul lumii pe care a făcut-o Dumnezeu până azi, şi cum nici nu va mai fi vreodată.
20
Şi dacă n-ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n-ar scăpa; dar le-a scurtat din pricina celor aleşi.
21
Dacă vă va zice cineva atunci: „Iată, Hristosul este aici” sau: „Iată-L acolo”, să nu-l credeţi.
22
Căci se vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi. Ei vor face semne şi minuni, ca să înşele, dacă ar fi cu putinţă, şi pe cei aleşi.
23
Păziţi-vă, iată că vi le-am spus toate dinainte.
24
Dar, în zilele acelea, după necazul acesta, soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei,
25
stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate.
26
Atunci se va vedea Fiul omului venind pe nori cu mare putere şi cu slavă.
27
Atunci va trimite pe îngerii Săi şi va aduna pe cei aleşi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.
28
Luaţi învăţătură de la smochin prin pilda lui. Când mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara este aproape.
29
Tot aşa, când veţi vedea aceste lucruri împlinindu-se, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.
30
Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până nu se vor împlini toate aceste lucruri.
31
Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
32
Cât despre ziua aceea sau ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
33
Luaţi seama, vegheaţi şi rugaţi-vă; căci nu ştiţi când va veni vremea aceea.
34
Se va întâmpla ca şi cu un om plecat în altă ţară, care îşi lasă casa, dă robilor săi putere, arată fiecăruia care este datoria lui şi porunceşte portarului să vegheze.
35
Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântarea cocoşilor, sau dimineaţa.
36
Temeţi-vă ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind.
37
Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!”
Psalmii 90-91
Marcu 13:14-37
