Plan de citire a Bibliei

Iov 15
Matei 27:45-66
1
Elifaz din Teman a luat cuvântul şi a zis:
2
„Se cade să dea înţeleptul ca răspuns înţelepciune deşartă? Sau să-şi umfle pieptul cu vânt de răsărit?
3
Să se apere prin cuvinte care n-ajută la nimic şi prin cuvântări care nu slujesc la nimic?
4
Tu nimiceşti chiar şi frica de Dumnezeu, nimiceşti orice simţire de evlavie faţă de Dumnezeu.
5
Nelegiuirea ta îţi cârmuieşte gura, şi împrumuţi vorbirea oamenilor vicleni.
6
Nu eu, ci gura ta te osândeşte, buzele tale mărturisesc împotriva ta.
7
Tu eşti omul care s-a născut întâi? Te-ai născut tu înaintea dealurilor?
8
Ai fost tu la sfaturile lui Dumnezeu; şi ai sorbit din ele înţelepciune pentru tine?
9
Ce ştii tu şi să nu ştim şi noi? Ce cunoştinţă ai tu pe care să n-o avem şi noi?
10
Între noi sunt peri albi, bătrâni, oameni mai înziliţi decât tatăl tău.
11
Puţin lucru sunt mângâierile lui Dumnezeu pentru tine şi cuvintele care-ţi vorbesc atât de blând? …
12
Încotro te trage inima şi ce înseamnă această privire ţintă a ochilor tăi?
13
Ce! împotriva lui Dumnezeu îţi îndrepţi tu mânia şi-ţi ies din gură cuvinte ca acestea:
14
„Ce este omul, ca să fie curat? Şi poate cel născut din femeie să fie fără prihană?
15
Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în sfinţii Săi, dacă nici cerurile nu sunt curate înaintea Lui,
16
cu cât mai puţin fiinţa urâcioasă şi stricată – omul, care bea nelegiuirea ca apa!”?
17
Vreau să te învăţ, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut,
18
ce au arătat înţelepţii, ce au descoperit ei, auzind de la părinţii lor,
19
cărora singuri li se dăduse ţara şi printre care niciun străin nu venise încă.
20
„Omul cel rău îşi duce în nelinişte toate zilele vieţii, toţi anii de care are parte cel nelegiuit.
21
Ţipete de spaimă răsună la urechile lui: În mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.
22
El nu trage nădejde să scape de întuneric, vede sabia care-l ameninţă;
23
aleargă încoace şi încolo să caute pâine, ştie că-l aşteaptă ziua întunericului.
24
Necazul şi neliniştea îl înspăimântă şi se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă.
25
Căci a ridicat mâna împotriva lui Dumnezeu, s-a împotrivit Celui Atotputernic
26
şi a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.
27
Avea faţa acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osânză
28
şi locuia în cetăţi nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărâmate.
29
Nu se va mai îmbogăţi, averea nu-i va creşte, şi avuţia nu se va mai întinde pe pământ.
30
Nu va putea ieşi din întuneric, flacăra îi va arde mlădiţele, şi Dumnezeu îl va pierde cu suflarea gurii Lui.
31
Dacă se încrede în rău, se înşală, căci răul îi va fi răsplata.
32
Ea va veni înainte de capătul zilelor lui, şi ramura lui nu va mai înverzi.
33
Va fi ca o viţă despuiată de roadele ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut.
34
Căci casa celui nelegiuit va ajunge stearpă, şi cortul omului stricat îl va mânca focul.
35
El zămisleşte răul şi naşte răul: în sânul lui coace roade care-l înşală.”
45
De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara.
46
Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, lama sabactani?”, adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”
47
Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!”
48
Şi îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea.
49
Dar ceilalţi ziceau: „Lasă să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.”
50
Isus a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul.
51
Şi îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,
52
mormintele s-au deschis, şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat.
53
Ei au ieşit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora.
54
Sutaşul şi cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!”
55
Acolo erau şi multe femei care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească.
56
Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei.
57
Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus.
58
El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-L dea.
59
Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-o pânză curată de in
60
şi L-a pus într-un mormânt nou, al lui însuşi, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului şi a plecat.
61
Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului.
62
A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, preoţii cei mai de seamă şi fariseii s-au dus împreună la Pilat
63
şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: „După trei zile voi învia.”
64
Dă poruncă, dar, ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună norodului: „A înviat din morţi!” Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.”
65
Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.”
66
Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.”
Iov 15
Matei 27:45-66