1
La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot şi sare din locul ei.
2
Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
3
Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.
4
Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
5
Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înţelegem.
6
El zice zăpezii: „Cazi pe pământ!” Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.
7
Pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.
8
Fiara sălbatică se trage într-o peşteră şi se culcă în vizuina ei.
9
Vijelia vine de la miazăzi, şi frigul din vânturile de la miazănoapte.
10
Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheaţa şi micşorează locul apelor mari.
11
Încarcă norii cu aburi şi-i risipeşte scânteietori;
12
mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pământului locuit.
13
Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pământul, sau ca un semn al dragostei Lui.
14
Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!
15
Ştii cum cârmuieşte Dumnezeu norii şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?
16
Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvârşită?
17
Ştii pentru ce ţi se încălzesc veşmintele, când se odihneşte pământul de vântul de miazăzi?
18
Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
19
Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neştiutori ca să-I putem vorbi.
20
Cine-I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?
21
Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţa;
22
de la miazănoapte ne vine aurora şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!
23
Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frânge.
24
De aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.”